Articole

Tragedia apei calde menajere

 

În 1968 Garrett Hardin a publicat în revista Science un eseu, devenit de atunci celebru legat de ”tragedia pășunilor prin drepturi colective de proprietate”. În această lucrare Hardin argumentează că dacă indivizii au acces nelimitat la o resursă comună limitată, ajung să distrugă această resursă comună datorită suprasolicitării. Deja în secolul al XIX William Forster Lloyd (1794 – 1852), un matematician britanic a tratat ideea de bază a acestei teorii economice, într-o publicație mai puțin cunoscută. Deci problema nu este una noua, ci una despre care se vorbește de aproape 200 de ani.

 

Haideți să-l adaptăm la situația noastră:

 

Consumul de apă caldă menajeră în perioada aprilie-2017 – februarie 2018 a fost de 81530.66 m3, cantitate măsurată de contorul de scări. Consumul raportat de populație, în aceeași perioadă a anului, a fost de 56421.58 m3.

 

Un an mai târziu, deci aprilie 2018 și februarie 2019, contoarele din scări au măsurat 87232.21 m3 consum, iar cantitatea raportată de populație a fost de 50869.22 m3.


Așadar, în cursul unui an, comportamentul consumatorilor s-a schimbat în felul următor: în paralel cu creșterea consumului de apă caldă menajeră cu 5701.55 m3, cantitatea raportată de locatarii blocurilor a scăzut cu 5552.36 m3. Dacă luăm în considerare ritmul raportărilor de consum în aproximativ 10 ani, ajungem în situația în care nimeni nu consumă apă caldă sau cel puțin nu o declară.

Întrebarea este de unde provine diferența dintre apa caldă contorizată și cea raportată. Este vorba despre contoarele montate pe schimbătorul de căldură din scări și contoarele individuale din apartamente. Izvoarele misterioase din cartiere nu sunt alimentate din această sursă, iar o asemenea cantitate de apă nu se poate evapora neobservată printre zidurile blocurilor (doar este vorba de 30 de căzi de apă zilnic pe scară). Dacă diferența nu provine din defecțiunea sistemului, atunci contoarele trebuie să fie de vină. Pentru contracararea acestei probleme soluția este controlul metrologic. Conform legilor țării, contoarele de apă rece trebuiesc verificate periodic, din 7 în 7 ani, iar cele de apă caldă din 4 în 4 ani. Ultima și cea mai probabilă posibilitate este raportarea eronată a consumului.

 

Haideți să vedem ce fel de scenarii pot apărea:


Să presupunem că într-o scară cu 20 de apartamente, în fiecare apartament locuiesc două persoane și fiecare consumă lunar 2 m3 de apă caldă.


Persoane

Consum/locatar

Total consum (m3)

Raportat (m3)

Gcal

Preț populație

Subvenție

Preț/ m3 (RON)

40

2

80

80

4,4

1355,2

217,27

17,42

 

În prima fază, o persoană raportează un consum mai mic cu 1 m3


Persoane

Consum/locatar

Total consum (m3)

Raportat (m3)

Gcal

Preț populație

Subvenție

Preț/ m3 (RON)

40

2

80

79

4,4

1355,2

217,27

17,64

Ca drept rezultat, toți ceilalți vor plăti mai mult cu 0.22 RON, dar acea persoană va plăti doar 8.82 RON.

 

Luna următoare încă o persoană se alătură celei care a raportat anterior mai puțin.


Persoane

Consum/locatar

Total consum (m3)

Raportat (m3)

Gcal

Preț populație

Subvenție

Preț/ m3 (RON)

40

2

80

78

4,4

1355,2

217,27

17,87

Rezultatul este creșterea prețului pentru cei care au raportat corect cu 0.45 Ron, dar cei doi vor plăti doar 8.93 RON, ceva mai mult decât în situația precedentă, însă mai puțin decât prețul real.

 

Trece timpul și din în ce mai mulți încep să raporteze consum mai scăzut decât cel real.


Persoane

Consum/locatar

Total consum (m3)

Raportat (m3)

Gcal

Preț populație

Subvenție

Preț/ m3 (RON)

40

2

80

60

4,4

1355,2

217,27

23,22

Locatarii care raportează corect, încep să-și exprime nemulțumirea, nu vor să plătească prețul majorat.

 

Situația extremă, raportează doar câțiva locatari.


Persoane

Consum/locatar

Total consum (m3)

Raportat (m3)

Gcal

Preț populație

Subvenție

Preț/ m3 (RON)

40

2

80

20

4,4

1355,2

217,27

69,67

Furnizorul constrâns de situația că nimeni nu vrea să plătească acest preț, facturează la prețul original de 17,42 RON pentru cei care au raportat.

 

Concluzii:


În prima fază aveau de suferit vecinii (a crescut prețul unitar al apei calde).


În faza a doua au fost vizați toți cei conectați la sistemul de termoficare (crește prețul Gcal).


În faza a treia tot orașul are de suferit (subvenție).

 

Ce se poate întâmpla?


1. Furnizorul crește prețul – toți consumatorii sunt vizați – situație nefavorabilă pentru toată lumea.


2. Furnizorul declară faliment - situație nefavorabilă pentru toată lumea.


3. Contorizarea și raportare corectă (apometru cu modul radio) și reconectarea consumatorilor debranșati, care conduce la scăderea prețului și menținerea sistemului.